Aprilie 2018

Aprilie 2018

O lună cu Venus după apus, din ce în ce mai strălucitoare și mai sus pe cerul de seară (până la sfârșitul lunii Mai și începutul lui Iunie), cu frumoasele constelații de iarnă Orion și Taur ce apun din ce în ce mai repede, cu Jupiter răsărind înainte de miezul nopții spre est, în mijlocul Balanței, cu Saturn și Marte pe cerul dimineții și cu Liridele de pe 22 aprilie. O lună în care Soarele va răsări înainte de ora 7 și va apune după 19:30, lăsând suficient timp pentru observații astronomice!

Cea mai ușor de recunoscut formă de pe cerul de primăvară este constelația Leul.  Știți cele două stele din Carul mare care ne ajută să găsim Steaua polară, da? Ei bine, dacă le prelungiți în direcția opusă veți ajunge la Leu! O altă metodă este să căutați ”cârligul”, ”secera” sau ”semnul de întrebare oglindit” sus pe boltă – un asterism foarte ușor de identificat. Punctul semnului de întrebare este steaua Regulus, numită și ”micul rege”, cea mai strălucitoare din constelația Leului. A doua ca și strălucire din Leu este Denebola, sau ”coada leului”.

IMG_4281

Alte două stele strălucitoare de pe bolta nopților de aprilie sunt Arcturus din Boarul și Spica din Fecioara. Ele pot fi identificate foarte ușor pornind tot de la Carul Mare, prelungind oiștea acestuia sub forma unui arc de cerc – de unde și expresia ”Arc to Arcturus and spike to Spica”!

Alături de Regulus cele două stele, Spica și Arcturus, formează ceea ce numim ”triunghiul de primăvară”.

Această prezentare necesită JavaScript.

Acum… ce vom vedea dacă ridicăm ochii spre cer?

În nopțile de 2 și 3 aprilie, dimineața devreme, vom putea admira dansul planetelor Marte și Saturn, planete ce vor fi despărțite de doar 1,30 – cu alte cuvinte vor fi atât de apropiate aparent pe boltă încât vor încăpea amândouă în câmpul vizual al ocularului telescopului! Aceasta este o conjuncție, o apropiere aparentă pe bolta cerească – și subliniez  aparentă,  pentru că în realitate cele două planete vor fi despărțite de aproximativ 9 U.A. (de nouă ori distanța de la Pământ la Soare!)

Pe 3 aprilie, seara, Jupiter se va afla lângă Lună; cea mai mare dintre planetele Sistemului Solar fiind foarte ușor de identificat pe cer drept punctulețul strălucitor de lângă regina nopții.

În noapte de 7 spre 8 aprilie vom putea admira o frumoasă apropiere dintre Lună și planetele Saturn și Marte, cu Luna ajungând în Ultimul Pătrar și aflând-se la apogeu pe 8 dimineața (404.144km).

Această prezentare necesită JavaScript.

Pe 16 aprilie vom avea Luna Nouă, moment ce va coincide cu începerea curentului meteoric Liridele, numite așa după constelația din care par să radieze – Lira. Pentru a găsi radiantul (punctul aparent de origine) luați ca și reper steaua Vega – căutați o stea foarte strălucitoare spre Nord-Est. Ca și paranteză, până în 1930, când s-au restabilit granițele constelațiilor, liridele erau asociate constelației vecine, Hercule, și se numeau ”herculide”.

În această perioadă planeta noastră va trece printr-o regiune bogata în resturi (praf și bucăți mici de rocă) din coada cometei C/1861 G1 Thatcher, orbita Pământului intersectând orbita cometei. Thatcher este o cometă de perioadă lungă, ce orbitează în jurul Soarelui cu o perioadă mai mare de 200 de ani, ultima trecere fiind în anul 1861. Această cometă este cunoscută încă din antichitate, prima mențiune scrisă provenind din China anilor 687 î.e.n., de acum 2700 ani!

Liridele sunt active în perioada 16-25 aprilie, cu maximul curentului  pe 22 aprilie. Având în vedere că luna apune după miezul nopții ne vor rămâne câteva ore bune de întuneric pentru admirarea meteorilor! Dacă veți fi departe de luminile orașului și într-o zonă cu cerul cât mai întunecat (și nu din cauza norilor!) veți putea asista la un un spectacol ce va aduce între 10-20 meteori pe oră.

Meteorii ce caracterizează Liridele sunt meteori scurți, de mare viteză, ce aduc de obicei și unul sau doi meteori foarte luminoși, așa numitele ”mingi de foc” / ”fireballs”.

Câteva precizări:

– meteorii sunt acele urme luminoase pe care le vedem pe cer și pe care popular le numim ”stele căzătoare”;

– meteoroizii sunt bucăți mici de rocă și praf, mult mai mici decât asteroizii sau cometele, bucăți rămase de la formarea sistemului solar sau din coada cometelor, ce intră cu viteze foarte mari și ard în atmosfera terestră. În cazul de față, ”resturi” din coada cometei Thatcher;

– meteoriții sunt corpuri, bucăți de rocă ce au ”supraviețuit” trecerii prin atmosferă și care au ajuns pe suprafața Pământului.

Pe 17 aprilie Saturn se află la afeliu, la cea mai mare distanță de Soare – la aproximativ 10 UA (zece unități astronomice, adică 1,5 miliarde de km!

Tot începând cu 17 aprilie va fi vizibilă spre apus Luna în Crai Nou – o seceră abia vizibilă în apropierea planetei Venus, urmând ca pe 18 aprilie secera Lunii să fie vizibilă între Venus, Pleiade, Hyade și steaua Aldebaran din constelația Taur.

Untitled1

Pe 20 aprilie Luna se va afla la perigeu, la o distanta de ”doar” 368.712 km, iar pe 23 aprilie vom avea primul Pătrar – o seară numai bună pentru observații lunare!

În noaptea de 24 spre 25 aprilie Luna se va afla pe cer în compania frumoasei stele Regulus, cele două corpuri formând o superbă echipă pe toată durata nopții!

În ultimele zile ale lunii aprilie planeta Mercur va fi foarte ușor de identificat pe cerul de dimineață, aceasta atingând elongația maximă pe data de 29 aprilie – cel mai înalt punct deasupra orizontului înainte de răsăritul Soarelui.

Luna Aprilie se va termina cu o Lună plină și cu o nouă conjuncție Lună-Jupiter!

Vă urez cer senin, gânduri bune și distracție plăcută! 

Earth Hour – Ora Pământului

Earth Hour – Ora Pământului

Sâmbătă, 24 martie 2018, între 20:30 – 21:30

”Earth Hour” este o mișcare organizată de World Wide Fund for Nature (WWF), mișcare ce trage un semnal de alarmă în privința schimbărilor climatice.

Totul a pornit de la un proiect din anul 2006 dezvoltat în Australia, gândit inițial sub numele de “The Big Flick” și fiind lansat apoi în 2007 sub titulatura de ”Sydeny Earth Hour”. Succesul acestei acțiuni a făcut ca din 2008 Ora Pământului să fie ținută la nivel internațional, iar dacă la început au participat 35 de țări și peste 400 de orașe, în 2017 evenimentul a reușit să strângă 187 de țări și peste 7000 de orașe participante.

Dacă vă întrebați ce reprezintă logo-ul acestui eveniment, ei bine ”60” reprezintă cele 60 de minute active ale Orei Pământului, iar ”+” reprezintă totalul activităților pe care îl putem face pentru planeta noastră în fiecare zi!

Cum puteți să participați?
Foarte simplu: în data de 24 martie 2018, între orele 20:30 – 21:30, faceți ceva ce NU faceți în fiecare zi: stingeți luminile și scoateți din priză toți consumatorii pe durata celor 60 de minute!

Atenție: nu vă refugiați în fața telefonului! 

Cu atât mai mult cu cât afară avem o zăpadă ca în povești și se anunță și cer senin! 

 

Echinocțiul de primăvară – 20 Martie 2018

Echinocțiul de primăvară – 20 martie 2018

Daca primăvara meteorologică a început pe 1 martie, cu babele și mărțișorul, iată că se apropie momentul în care începe și primăvara astronomica: pe 20 martie vom avea echinocțiul de primăvară (punctual – la ora 18:15).

În această zi Soarele se află pe ecuatorul ceresc în trecerea din emisfera cerească sudică în cea nordica, răsărind exact la punctul cardinal Est și apunând exact la Vest, iar ziua va fi (aproape) egală cu noaptea.

Dacă ne-am afla la ecuator la miezul zilei am vedea Soarele perfect deasupra capului!

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Dar de unde vine denumirea de ”echinocțiu”?

Încă din antichitate oamenii au sesizat că de-a lungul unui an avem o zi foarte lungă (solstițiul de vară), respectiv o noapte foarte lungă (solstițiul de iarnă). La mijlocul timpului dintre ele avem două momente în care ziua este egala cu noaptea – de aceea le-au numit ”aequus nox” – ”nopți egale”. Echinocțiul de primăvară, respectiv de toamnă.

Spuneam mai sus că ziua va fi ”aproape” egală cu noaptea. Pentru că, de echinocțiu, ziua nu este perfect egală cu noaptea.

Centrul geometric al soarelui se afla timp de 12 ore deasupra orizontului, fapt care ne duce cu gândul la o zi egală cu noaptea. Datorita faptului ca răsăritul este momentul în care partea superioară a discului Soarelui devine vizibilă (lucru similar și în cazul apusului, când ultima parte din discul Soarelui coboară sub orizont) – astfel vom avea de fapt ziua cu câteva minute mai lungă decât noaptea.

Dacă mai adăugăm și faptul că lumina Soarelui este refractată de atmosfera terestra astfel încât se luminează cu puțin timp înainte de răsărit și se întunecă la puțin timp după apusul Soarelui – atunci vom avea de fapt câteva minute în plus de zi față de noapte!

Cu alte cuvinte, în cazul nostru, ziua va fi egala cu noaptea pe data de 17 martie!

Happy equinox day! 🙂