Martie, 13. Ziua de naștere a planetei Uranus

Uranus

 

Martie 13, 1781.

Ziua în care Uranus și-a făcut oficial ”apariția” printre planetele Sistemului Solar. Cu toate că este vizibilă cu ochiul liber această planetă a fost de mult ori confundată cu o stea datorită perioadei mari de revoluție (84 ani). Foarte probabil Hipparchus a catalogat-o drept o stea in catalogul său din 128 îen, la fel și Ptolemeu în al său Almagest.

Pe 13 martie 1781 William Herschel își completa catalogul său de stele duble când a văzut un obiect difuz în constelația Taurului, obiect notat la momentul respectiv ca o nebuloasă sau o cometa. [Pe vremea respectivă Uranus era catalogată drept ”steaua 34 Tauri”] Observațiile din zilele următoare îi confirma mișcarea corpului pe bolta cereasca, ceea ce l-a determinat sa elimine ipoteza unei nebuloase. Cu toate că nu observă o coadă, Herschel ezită în a numi noul corp ceresc drept planetă.
După mai multe observații și măsurători realizate de alți astronomi, printre care și Johann Bode, noul corp ceresc este confirmat și acceptat ca cea de-a șapte planetă în Sistemul Solar.

Având în vedere ca Uranus este prima nouă planetă descoperită în vremurile moderne, celelalte fiind cunoscute încă din antichitate, Herschel devine faimos peste noapte. Regele George al III-lea este atât de încântat de noua descoperire încât îi oferă o subvenție anuală de 200£, îl numește Astronomul Curții Regale și îi cere să se mute cu telescop cu tot la Windsor.

Și de aici încep disputele.
Ca și descoperitor al celei de-a șaptea planete și recunoscător regelui George al III-lea, Herschel o numește ”Georgium Sidus” – Steaua Regelui George. [Vă aduceți aminte de Cosmica Sidera / Medicea Sidera de pe vremea lui Galilei?]
În afara Angliei denumirea nu este acceptată, planeta fiind numită ”Herschel” până la o denumire unanim recunoscută. Numele de Uranus a fost propus de Johann Bode, făcând referire la relațiile dintre zeii ce ”botezaseră” celelalte planete: Jupiter era tatăl lui Mercur, Venus și Marte, Saturn era tatăl lui Jupiter, așa ca era absolut normal ca următoarea planetă să poarte numele tatălui lui Saturn – și anume Uranus!
Spre deosebire de celelalte planete din Sistemul Solar, a căror nume provin din mitologia romana, Uranus poarta numele zeului cerului din mitologia grecească.
Ca și compensație însă, pentru renunțarea la denumirea inițială, sateliții lui Uranus au primit denumiri nu din mitologie, ci inspirate din operele marilor scriitori englezi William Shakespeare și Alexander Pope: Ariel, Miranda, Oberon, Puck, Umbriel, Titania, etc.
Calculul orbitei lui Uranus a prezentat mari dificultăți o lungă perioadă de timp, până când, în 1841 John Adams (Anglia), respectiv în 1846 Urbain Le Verrier (Franța) au luat în calcul posibilitatea existenței unei alte planete cu o orbită mai îndepărtată decât cea a lui Uranus, o planetă nedescoperită încă…

Dar asta este o altă poveste! 

Blue Moon. Sau Luna albastră.

Blue Moon. Sau Luna albastră.
Dacă nu ați auzit încă de ea, stați liniștiți. Veți fi bombardați cu informații zilele următoare. Informații mai mult sau mai puțin adevărate, dar pe care veți ști să le selectați, eventual să le corectați cu zâmbetul pe buze.
Știm ca perioada sinodică sau lunația este de 29,5 zile. Altfel spus, de la o Lună nouă până când vom vedea următoarea Lună nouă pe cer vor trece 29,5 zile; ceea ce face să avem, în general, o Lună plină în fiecare lună calendaristică. Spun ”în general”, pentru că există și excepții:
– vor fi luni cu 30-31 de zile care vor prinde două Luni pline (1/2 ale lunii, respectiv 30/31);
– uneori vom avea o lună care nu va avea nicio Lună plină.
cropped-moon.jpg
Întrebare, să văd dacă sunteți atenți: care lună din timpul anului nu poate avea niciodată o Lună albastră și singura care poate să nu aibă Lună plină de loc? Exact, cea care are mai puțin de 29,5 zile!
În prezent este acceptat și recunoscut termenul de Blue Moon – Luna Albastră – ca definind a doua Lună plină ce apare într-o singură lună calendaristică. Opusul ei – Black moon sau Dark moon (Luna neagră sau Luna întunecată) – luna calendaristică ce nu conține nicio Lună plină.
2018 este un an special din acest punct de vedere, pentru că vom avea parte nu de una, ci de DOUĂ Luni albastre! Da, am avut Lună plină pe 2 ianuarie și va fi una ”albastră” pe 31 ianuarie. Va fi Lună plină pe 2 martie și va fi următoarea ”albastră” pe 31 martie. Dar asta însemnă că în luna februarie nu va fi nicio Lună plină, nu-i așa? Cu alte cuvinte vom avea și o Lună neagră! 🙂
Cam cât de des se întâmplă asta? Păi… să vedem: ultima Lună albastră a fost pe 31 iulie 2015. Următoarea, din martie încolo, va fi pe 31 octombrie 2020. Cu alte cuvinte, cam o dată la aproximativ doi ani și jumătate.
Dar spuneam că anul acesta este special din punct de vedere al lunilor albastre – avem două! Asta s-a mai întâmplat în 1999 și se va mai întâmpla și în 2037. Din 19 în 19 ani. Destul de rar, dacă e să ne gândim.
De fapt, atât de rar încât ne duce cu gândul la etimologia expresiei ”once in a blue moon”, expresie folosită acum 400 de ani pentru a descrie un eveniment absurd, imposibil (”yeah, right! and the moon is blue”, ”when pigs might fly”, etc). Evident, pe atunci nu avea niciun fel de implicații astronomice. Denumirea de ”Blue moon” apare prima data într-un almanah din 1937 (Maine Farmers’ Almanac), referindu-se ca la a treia Lună plina dintr-un anotimp astronomic cu patru luni pline. Patru luni pline într-un anotimp, treisprezece luni într-un an – adică 11 luni cu câte o Lună plină și a douăsprezecea cu două. Și așa s-a ajuns în 1946, într-un articol din revista ”Sky and Telescope” în care, dintr-o greșeală de interpretare, este menționată a doua lună plină dintr-o lună calendaristică sub numele de ”Blue moon” – Luna albastră – nume care a prins la public și sub care este cunoscută și în zilele noastre.
––
Daca va mai spun și că satelitul nostru în timpul unei eclipse totale de Lună mai este numită și Blood moon datorită culorii roșiatice (Luna sângerie) și că se va afla la 360.000km de Pământ, atunci am putea sa ii spunem Lunii de pe 31 ianuarie… Super-Blue-Blood Moon, nu-i așa?
PS: Precizare – toți acești temeni NU sunt științifici, ci doar popular folosiți pentru a da un farmec aparte evenimentelor de pe bolta cerească! 